Tinereti si comunism

Am citit pe blogul Omului de la munte o postare legata de comunism. Si am comentat, caci asa-mi sta-n fire…
Eu nu am fost partasa la evenimente, aveam aproape 4 ani cand a fost revolutia si singurul lucru de care imi amintesc era ca o data, pe la 3 ani, eram cu tata la un eveniment, manifestare sau eu mai stiu ce (trebuie sa ma laud ca primele mele amintiri vizuale sunt de la varsta de 2 ani).
Dar, uneori simt de parca am trait chiar eu atunci, deoarece tot ceea ce ma inconjoara e legat de comunism. Toata lumea da vina pe educatia actuala a tarii caci am fost sub dictatura comunista, altii apara unii condamna. Ca pe vremea aia era asa, voi nu stiti ce e cu voi, voi nu ati dus-o greu, voi nu stiti sa apreciati, voi, voi, tineretul din ziua de azi.
Bun, si-s eu vinovata ca m-am nascut putin inainte de tragedia de la Cerbobil. Sunt eu vinovata ca altii nu aveau de unde cumpara mancare (desi au fost perioade in care se gaseau de toate si poate ai mei nu aveau cu ce cumpara, am dus-o si eu greu, altii aveau si eu nu), sunt eu vinovata ca mi-am permis sa ies din tara in tinerete, ca sistemul de invatamant s-a schimbat atit de tare incat intra oricine la facultate? Nici mie nu-mi convine, dar cum pot schimba eu lucrurile momentan?
Si ce ma doare cel mai tare e ca asta si-au dorit, asta au avut (democratie), dar acum blameaza tineretul ca pe vremea aia… nu se accepta asa ceva!
Suntem in secolul 21 si in loc sa evoluam, sa speram la mai bine si sa muncim pentru asta, stam si ne uitam in curtea vecinului, poate daca insistam cu privirile o sa crape odata capra aia!
Omule de la munte, daca o sa citesti, sa stii ca nu am legat postarea mea de ceea ce ai scris, dar mi-am amintit si eu de anumite frustrari cotidiene…


citit pe blogul Omului de la munte o postare legata de comunism. Si am comentat, caci asa-mi sta-n fire…
Eu nu am fost partasa la evenimente, aveam aproape 4 ani cand a fost revolutia si singurul lucru de care imi amintesc era ca o data, pe la 3 ani, eram cu tata la un eveniment, manifestare sau eu mai stiu ce (trebuie sa ma laud ca primele mele amintiri vizuale sunt de la varsta de 2 ani).
Dar, uneori simt de parca am trait chiar eu atunci, deoarece tot ceea ce ma inconjoara e legat de comunism. Toata lumea da vina pe educatia actuala a tarii caci am fost sub dictatura comunista, altii apara unii condamna. Ca pe vremea aia era asa, voi nu stiti ce e cu voi, voi nu ati dus-o greu, voi nu stiti sa apreciati, voi, voi, tineretul din ziua de azi.
Bun, si-s eu vinovata ca m-am nascut putin inainte de tragedia de la Cerbobil. Sunt eu vinovata ca altii nu aveau de unde cumpara mancare (desi au fost perioade in care se gaseau de toate si poate ai mei nu aveau cu ce cumpara, am dus-o si eu greu, altii aveau si eu nu), sunt eu vinovata ca mi-am permis sa ies din tara in tinerete, ca sistemul de invatamant s-a schimbat atit de tare incat intra oricine la facultate? Nici mie nu-mi convine, dar cum pot schimba eu lucrurile momentan?
Si ce ma doare cel mai tare e ca asta si-au dorit, asta au avut (democratie), dar acum blameaza tineretul ca pe vremea aia… nu se accepta asa ceva!
Suntem in secolul 21 si in loc sa evoluam, sa speram la mai bine si sa muncim pentru asta, stam si ne uitam in curtea vecinului, poate daca insistam cu privirile o sa crape odata capra aia!
Omule de la munte, daca o sa citesti, sa stii ca nu am legat postarea mea de ceea ce ai scris, dar mi-am amintit si eu de anumite frustrari cotidiene…